"Turnul de pietre şi scoici"(primul fagure) - YMP - Cântecul Poetului



când am descoperit
că fragilităţile omului
puse într-un turn
seamănă cu un turn de scoici

şi că liantul fragilităţilor

este iubirea şi asumarea fiecărei clipe
atunci a început cântecul
din care
la mine

ajung

zi de zi
fragmente










amintirile pe care le-am înviat, chiar și cele trecute în rânduri mai gri, cu timpul au devenit mai luminoase, în cartea vieții

******************************

memorii topite
(insule de uitare)  


în coborâre
pe serpentine
alb ceţos

din spate
huruit ameninţător
ca un j

aş opri.
vuietul din spate
alungă teama lunecării
în mare

la răscruce de vânturi
insule de uitare
sub paşi desculţi
memorii topite-n ceaţă

pe valuri legănate de hulă
în damigene de 17
anii

Constanţa, 3 ianuarie, 2012


****************************

între arcade
Ioan-Mircea Popovici
[05.Jan.12 14:02]

cum jocul secund se oprise
undeva-cândva
lăsăm bila-n rostogolire
pe stradela vântului
la numerele 7 şi 8



digul nou
se vede şi el

**************************

pe străzile vocilor noastre
(în punctul de întâlnire)  

scara fără nume
se va boteza azi
bornă de paralaxă
pentru poarta mare
din zilele de iarnă ale Poetului
până-n zilele de vară
când înfloresc teii
măslinul şi macul sălbatec

trec peste
şi zic

azi
la 17:34
în punctul de întâlnire
umbra ramurilor vestitorului
va da rădăcini pietrei unghiulare

sărbătoarea măslinului
o vom face-n amphiteatrul de piatră

cu bila albastră
cât urechile acului
şi credinţa cât boaba de muştar
pe străzile vocilor noastre
se va vedea
cum a reuşit Pictorul (orb)
portretul fetei cu cercel de scoică

zburdă-n zăpada mieilor iezii
din ochiul lui Orfeu
porneşte o rază de curcubeu

delfinii Infinitului
s-au întâlnit
în sfârşit

Constanţa, 12 ianuarie, 2012

*********************

la marginea Infinitului
Ioan-Mircea Popovici
[14.Jan.12 16:12]

mulţumiri
pentru răbdarea de-a vedea-n adânc
aşa cum zilele astea
au ieşit "paramedicii"
spre porţile libertăţii
"para-lele" cu conexiuni de scară
se vor lumina spre seară

"se va vedea
cum a reuşit Pictorul (orb)
portretul fetei cu cercel de scoică

zburdă-n zăpada mieilor iezii
din ochiul lui Orfeu
porneşte o rază de curcubeu"

este o stea la care ţin
şi mă bucur că ai găsit-o
plecând de la 
ochiul lui Orfeu
pe scara acelui curcubeu

(ochiul acesta merită decriptat

cu ochiul peştelui)


**************************

fără tine
(iar trece ziua)  

se întâmplă să fie
ca-n paşii desculţi
pe lespezi de ieri
negre mănuşi

ecouri de valuri
ramuri

în urmele paşilor Tăi
paharul euharistiei
cu fărâmele strigătului
pe scara serii
la piramidă
sub năframă

în frământarea libertăţii
urmele roşii
arestări

pe străzile vocilor noastre
daţi-ne Eminescu înapoi

frumosule
iar trece ziua
fără tine
acasă

Constanţa, 15 ianuarie, 2012



******************************

foarfeca mare de croitor
(harta cu noduri de Tymp)  


nodurile iluziei stau strânse tare

lăuntrul acesta-i fără hotar
ce ingraaaaat pot să fiu
să nu mă ating de foarfeca mare de croitor
singură şi-a lăsat braţele
pe harta mărilor mele interioare
valurile lor bat scările
coborâtoare la mare adâncime

zelkanu spune:
cel rău
şi întunecat
este neprietenos
despărţitor şi cărpănos

unde-şi găseşte piatra rădăcina
acolo-şi au viaţa
trunchiul şi ramul
frunza şi floarea
şi fructul

fumătorul de pipă
m-a salutat
şi-a plecat
lăsându-mă cu moştenirea
singurătăţii mele
foarfeca mare de croitor

Constanţa, 22 ianuarie, 2012





*************************

nimfa cu 7 clepsidre
(de vorbă cu un cal)  


în ziua care nu există
întrezăresc
nimfa cu 7 clepsidre
pe urmele inorogului

ieri-iarnă
mâine
primăvară

pe şevalet
pânza albă aşteaptă
când mi-am adus aminte
corapina prinsese parfum

ploi calde de vară-s la arcadele mele
prin ferestrele cartului doi
niiiii-ha-haaaaaaa

Constanţa, 29 februarie, 2012


****************************

norocul meu
(mărturisire de răsărit)


norocul meu în Tine
Doamna vieţii
în bucuria Ta
rodnicie
să fie

întainte de răsărit
sămânţa soarelui
ai răsădit
în inima mea

norocul meu în Tine
şi-n Prunc

Constanţa, 23 martie, 2012

************************

oceanul din ochiul peştelui
Ioan-Mircea Popovici
[24.Mar.12 14:21]

crezi tu că-i puţin
să ai un punct de sprijin
la marginea Infinitului
dar drumul până la El
unde-l pui

rezolvă tu ecuaţia aceasta
"norocul meu în Tine
şi-n Prunc"
si-ai sa vezi
oceanul
din ochiul peştelui

**********************

icoana de Buna-Vestire
Ioan-Mircea Popovici
[25.Mar.12 19:01]

"bucuria Ta
rodnicie
să fie"


din rugăciune
moştenire
icoana de Buna-Vestire
Maica Domnului
cu Iisus în braţe

binecuvântează Isihie
să ne fie
tămăduitoare-n lumina darului

spre cele psalmice

************************
 din ce in ce mai peninsular 
Ioan-Mircea Popovici
[26.Mar.12 15:02]

ca ramura de măslin mă înclin spre cei care au darul lor 
de pe scara sărbătorii de ieri 
Buna-Vestire din Scara lui Ioan
în care şi erorile au rolul lor
întru smerenie şi mai bună ascultare
cântecul mării este din ce în ce 
mai peninsular 

cartea prieteniei
Citadela Pruncului
întru bucurie
să fie

"în bucuria Ta
rodnicie

să fie"

http://www.poezie.ro/index.php/personals/14003717/norocul_meu_

********************

acasă
(de Paşte)  


după atâţia ani
pregătim împreună
Paştele

mereu în Voiaj
în radă
sau între porturi
sărbătoream prin urări

anul acesta
s-a împlinit visul
să fim împreună
acasă

prin ferestrele inimii
izvoare însetează
lumina sărbătorii

mâine
la aceeaşi oră
mărturisim împreună

treptele cărării
s-au acoperit de lumini
spre grădina pierdută

Bucurie şi sănătate
să fie-n Învierea aceasta
după strădania ta-n Credinţă
Nădejde şi Dragoste

s-au înmulţit arcadele primăverii

triptic de Paşte
troparul

Constanţa, 14 aprilie, 2012

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14005293/acas%C4%83

*************************

să nu treci pe lângă
(nodul rugăciunii)  


roagă-te şi tu pentru svetozar
cui te ascultă pe tine
fă-o cum ştii

dacă poţi
roagă-l pe tămăduitorul nectarie
vindecător de cazuri grave de cancer

s-au întâmplat minuni de vindecări
pentru că oamenii au crezut în ajutorul insularului

cel care citeşti
pune o piatră-n temelia tămăduirii
deschide fereastra cu mângâietoarea lumină
a credinţei şi-a dragostei

pentru ca să fim izbăviţi
de tot necazul
şi primejdia

cu credinţă şi pace
să ne rugăm
împreună
pentru viaţa lui svetozar

vistierul bunătăţilor
şi dătătorule de viaţă
din sălăşluirea ta
auzi-ne

cele bune să le facem
să fie-n apărarea bucuriei
de-a fi

nu te fă că nu auzi


Constanţa, 17 aprilie, 2012

************************ 

pelerinajul sufletului
Ioan-Mircea Popovici
[19.Apr.12 04:31]

e bine
omul cu glugă-i pe plajă
umbrela-i deja călăuza
rămâne să aştept şi celelalte cuvinte
deocamdată atât

nu uita
roagă-te pentru svetozar
nu trebuie să-l cunoşti
învaţă să-l rogi pe Vistier
sau pe insularul nectarie
"sau pe cine te aude pe tine"
că aşa se poate vindeca
crezând şi rugându-te

multe se pot
ţinând pelerinajul sufletului
în lumina Învierii
nu ca un moment magic
ci ca o respiraţie continuă
pe insula muntelui cu cascadă


***********************

lacrima bucuriei
(geamăna insulară)  

1.

învaţă să spui de 888 de ori da
şi-o singură dată
nu
ca bornă de altceva
uşa-n spatele căreia
o altă plajă cu suflet
geamăna insulară
mişcări-n iteraţii dense
iar de ieri
acuma-i iară
cu scară

2.

din cântecul cucului
dăruiesc
umbra nucului
dintr-o seară de vară
istovitoare cucerire de insulă
viitoare peninsulă
din iubirea ei
cu ţărmul originilor
balanţa versului
nu te fă că nu auzi
adresat cititorului
cu versul
nu Te fă că nu auzi

3.

rătăcitor
caut lumea mai bună
cu 888 de da
şi-un singur nu

mă-ncercam a căutare
cu alegeri din pietriş
până-n ziua sfântă-n care
am găsit un aluniş
după gardul din nuiele
împletit din zori de zi
peste roua dimineţii
care o sorbeau drumeţii
să mai stâmpere din sete
răcorindu-se pe plete

gândurile-valurile
potolind

4.

fie gândul lăudat
că pe noi ne-a ambarcat
în voiajul însetat
trandafir cu fir întins
de aici
spre necuprins

vezi tu cuiul cel din grindă
cum se ţine-n vremea-n care
tu-n oglindă povesteai
cum ai încrustat în lemn
ziua primului tău semn

sper că acesta-i cântecul
şi-n pântecul aşteptării
visul împlinit
se lasă-n voia sorţii
iubit

plecările mele-n călătorii marginale
pe drumuri abisale
cu strângeri de frângeri
şi îngerii amintirilor
paznicii fântânilor din deşert
ţesură mărunt

fântâna micului prinţ
vie copilarie-n plină maturitate
cu înfrâgerile asumate-n propria furtună
prima din ele

5.

taci tu-n bucuria mea
adună-n visterie
obiectele spaţiului viu
în care-un fiu
oricare-ar fi el
rătăcitor sau rămas acasă
facerea de bine şi ofrandele-s alegerea lui
spre vindecarea orbului

Constanţa, 20 aprilie, 2012


**********************

rana caisului

(invitaţie la educaţie)  



în clipa desăvârşită
templul crezului

acum-aici
cred în Tine
aşa cum am crezut
cu mult înainte de-a ne fi cunoscut

copacul visului
prin rana pansată
vorbeşte-n grădină
cu ochii nucului

caisul zice
nucul priveşte în sus
cer de priviri

frămânţi
în lumina speranţei
energii

murgul şi-a pierdut amurgul
pe umerii caisului
frânt

peste tot
găseşti un izvor
subteran(a)

ultima oară când am sădit o vie
mi-am adus aminte strigătul înaltului
precuvântul şi-a adunat literele restului ""rip"

cel ce-a despicat caisul/şi-a îmbolnăvit visul/ cu un coşmar




măsori din ochi o paralaxă
în gând rezolvi şi integrala
dar când calci iarba cu bocancii
se simte că-ţi lipseşte şcoala

poate-i anul ţapului
cu căcăreze pe metereze
acest an aniversar
al lui Spiru Haret




barca aşteaptă în lac o minune
din stufăriş
ochiul peştelui
făclie de Paşte

Constanţa, 17 mai, 2012
(6:38, după ploaie)

************************

violenţa si laşitatea
Ioan-Mircea Popovici
[19.May.12 07:17]

mă întreba cineva dacă violenţa are şi altă cauză decât laşitatea.
i-am spus că laşitatea societăţii îmi pare mai păguboasă decât cea a individului.

aici i-aş cita pe gemenii Sloterius şi Zelkanu "Societatea e bolnavă... trebuie să învățăm să identificăm simptomele din timp. Vina pentru needucaţie o poartă dascălii şi familia"
------------------------------

rana caisului vindecată (în lumina speranţei)
Ioan-Mircea Popovici
[29.Jan.13 18:20]

"frămânţi
în lumina speranţei
energii"

rănile cu dragoste se vindecă
iată că-n ajunul sărbătorii Sfinţilor Trei Ierarhi
am găsit bucuria-n semnul rodirii
cu rana caisului vindecată

"Bântuiți fi-vor de acea ruptură."

"(invitaţie la educaţie)"


*********************

voiaj ratat

(paranteze - adrese)  


stau piticii pe umerii uriaşului
să vadă departe

itinerarul
departe de calul lui aznavour

gândaci prin cozonaci
în urma lor
fărâmituri
zoaie şi bâzoaie

iniţiale pe negativ
tarantula se îneacă-n miere

cu traista ciobanului
un voiaj ratat
soluţia generală
pe butuci


Constanţa, 23 mai, 2012

**********************
 trigonometric zic
Ioan-Mircea Popovici
[24.May.12 07:22]

o cheie de citire

"departe de calul lui aznavour"

este-n joc secund
cu celălalt itinerar
prin peninsularul calcul integral
coborând scara fără nume
treaptă cu treaptă
semn cu semn
fără să schimbi nimic

trigonometrice-n cele patru cazuri
din cântecul

************************
din cântecul



o poveste de dragoste de viaţă
ca cea a lui Svetozar

din loc in loc
el şi ea devin una cu marea
doar aici isi implineste visul Poetul
imbratisarea lumii
la lumina zilei
dispare obsedanta cărare a lunii
şi trupul lui "i"
este-n nodul rugăciunii
din rana caisului


toate la locul lor
darul meu
a înflorit
ieri


în sărbătoarea de azi
de vorbă cu un cal

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14007922/voiaj_ratat 

*****************************

Voiajul continuă

( după 20 de ani)  


umbra serii
intră pe uşa întredeschisă
două acolade
faţă-n faţă


















culcate pe Infinit
aripile-au apărut singure
din porunca
bucuraţi-vă

eu când zic
sunt celcezice
şi din zicere-i izvor
pentru tot ce ţine pasul
peste rănile ce dor
dar mai mult
ţin picătura într-o clipă
de lumină

rup aici un pic tăcerea
şi revin
când va fi loc
în povestea fericirii
focul sacru dintr-un joc

nodul vechi
ce se destramă
mi-e sămânţa dintr-o scamă

eu ziceam că-i ultimul
tu mi-ai zis:
privind îngerul înspre casă
Voiajul continuă

m-am trezit
cu gândul acesta
chiar în momentul în care
darul lui Humboldt
şi jumătăţile inegale
fac acolade şi noduri
cu linia vieţii



spune tu acum
ce de coincidenţe

de restul
mă ocup eu
Voiaju-mi permite

ştii şi tu
de acum
carturile

pe cartea asta
dau toate nopţile mele

merită să vezi
de unde
acel
să fie


Constanţa, 8 iunie, 2012

(cele două jumătăţi inegale: 17:34
17: aniversarea noastră: http://www.youtube.com/watch?v=Em_QHd03N-Y
34: aniversarea lor: http://www.youtube.com/watch?v=AxkjHfOVrGA&feature=related

***************************

când în vadul cu luceferi
Ioan-Mircea Popovici
[09.Jun.12 23:48]

"rup aici un pic tăcerea
şi revin
când va fi loc
în povestea fericirii
focul sacru dintr-un joc"

teiul s-a umplut de floare
crengi atârnă greu în gol
briza serii cu răcoare
răscolind adânc nămol
tulbură-n oglinda şcolii
mii de ore de atunci
când în vadul cu luceferi
voi eraţi doar nişte prunci
ce ieşeaţi cu cai-n luncă
şi-i pierdeaţi între năluci

de nu erau echipajele atât de rătăcite
nici nereidele nu apăreau
atât de despletite


*************************
soare şi ceaţă

(triptic în oglindă)  



nu jucati şah
pe inima poetului
nu vă atingeţi de lacrima lui

voiajul merge
de acum
precum fluviul alpheu
duminica de azi
în echilibru cu cea a orbului

regele-ţi lasă piesele la vedere
hazardului i-a mai scăzut o treaptă
cu o mişcare deşteaptă
direct
în cele 7 nedeterminări
peste care
mantia dimineţii
acoperă cu graţie
duminica tuturor sfinţilor




treziţi-mă
strigă singurătatea mea
acolo
la histria

între ierburi înalte
ea era ture avans
pe cărările ce duc
de la poarta mare a cetăţii
spre inima ei

să fie
zic iar
dar parcă
mai e
ceva


Constanţa, 10 iunie, 2012, duminică


**************************

oraşul primeşte-n noduri
(pe pasarelă)  
  
e arşită
treci de soare şi ceaţă
prin expo-budi

de la tine se aud avioanele
de la mine se văd vapoarele

ca pietrele arse de soare
lucrurile s-au aşezat cuminţi
fierbinţi
pe plajă

orbitele-şi adună singure
peşti-şi lasă solzi
pe vedere

nesocotite
ploile aduc viituri mari
drumul la sfântul gheorghe
de la topalu
s-a umplut de bălţi
şi de broaşte

singurele fericite
berzele şi miresele

plină de ierburi şi greieri
livada

castanul şi floarea roşie
au prins ramuri şi rădăcini
prunii de la fântână
merii şi piersicii
au frunze mici

se roagă-n continuare
pentru svetozar
părintele isihie
şi voiajorii marelui zar

paharul Y-ului
cu sămânţa imaginară
aşteaptă vaporul pe pasarelă
unde zilnic se întâmplă ceva

nu ştiu cum cade solstiţiul de vară
dar pe 22 seara
pe la 17:34
din balanţa cu cactuşi
în casa cafelei
lumea-şi împarte nelinişti
la trei

zestrea adelei
lumea stradelei
cu marele premiu
oglinda fermecată

gândul îşi face voiajul
scara lui escher s-a umplut de lume
pe scara lui ioan
clipa de sprijin
acoperă
câte un an

anul acesta
oraşul primeşte-n noduri
pe portativul moştenirii
darul Poetului

din rădăcinile logaritmului
pe măsura veche a ritmului
arborii au făcut ramuri noi

pe harta Tympului
voiajul continuă
de la...
până dincolo
de insula meeea


Constanţa, 13 iunie, 2012

(o pipă, pe pasarelă, la mamaia)


**************************


dincolo de aparenţă
(rugăciune de seară)  

noi ne-am ales de acum

tu
balanţa cu cactuşi
eu
pana din aripa îngerului
căzută-n balanţă

cu ea scriu
rugăciunea lui Svetozar

dă-mi Doamne
bucuria de-a primi
tot ce-mi dai Tu
credinţa că am găsit calea Ta
liniştea că-n ale mele
Tu eşti izvorul vieţii
lumina Ta/călăuza mea

în credinţa aceasta urc
pe urmele Tale
de îndelung răbdător

rugăciunea ta
Igitur
o voi rodi
înmiit

vindecătorul izvor
e în inima ta

din cărările inimii
una singură duce la el

ajutaţi-mă voi
gheorghe-stefan-ioan-mihail-gavriil-david-solomon-dumitru
de la semănător
la culegător
în livada darurior
să am
bucurie

Constanţa, 14 iunie, 2012

(în balanţa cu cactuşi, 14 iunie, 1990)

***********************

balanţa
Ioan-Mircea Popovici
[18.Jun.12 07:11]

"vindecătorul izvor
e în inima ta"

puneam totul
în balanţa lui 14 iunie
şi-n loc de balanţă
foloseam braţele T-ului
fugit din cortină
pe una din scări

tu ştii
mai bine ca mine
pe unde trec ele
cărările mele

lumea-şi va găsi
ispăşitorii
mai degrabă decât păstorii

vremurile se repetă

poetul vede rătăcirile
şi-n urzicile de lângă masa de lemn

de sub nuc


*************************

ar fi bine să ştii
(am învăţat să văd iar)  


când totul era pregătit
am adunat cuvintele
de pe şevalet
şi ţi le-am dăruit

acoperit
cu aerul rece al nopţii
gândul meu
ghemuit

am învăţat să văd iar
pictând
pe-o pânză de sac
cu degetele

galbenul îl ţineam în floarea soarelui
roşul
în ferestrele casei cu iederă
din Infinit
luam albastru
şi-l dădeam oglindirii

era-n ziua solstiţiului de vară
ca atunci
când am ajuns
din voiaj
acasă

ţi-am povestit
cum am stat în radă
căutând
farul de la alexandria

erai
eşti
vei fi

poate
ar fi bine să ştii
pe plaja trupului
iubirile
iar el
cântecul
pe coarda pliului

hazardul
nu-i bine să-l pui
prea des
la încercare

pe străzi necunoscute
bântuiam
să căutăm un bazar
cu parfum de azzaro
o hartă
şi-o busolă
pentru corapină

am stat de vorbă
despre primul tău răsărit
nu putem sări nici o treaptă
fără să ne coste

dorruţa îşi arată colţii
spre botul ponnei
micuţa nu acceptă lupta
dorra le ceartă
cu dragoste

Constanţa, 21 iunie, 2012


 *************************************

ca şi când zilele astea nu s-a întâmplat nimic
(gândul încă nu s-a trezit)  

se umpluse scena
cu foşnet
paravane pictate
şi paşi
zgomotul ventilatorului
apoi o oglindă
şi iarăşi
ca o părere
parfum de azzaro
şi-o uşă
care se deschide

george aleargă după mine
s-a întâmplat ceva
te rog să mai rămâi
am altceva de făcut
nu-mi place locul
este prea zgomotos
omul nu se aude
ventilatoarele
le oprim
nu asta-i problema

zarul magic şi-a pierdut bila interioară
aşteptările au tras linie
gândul încă nu s-a trezit
voiajul continuă
ca şi când
zilele astea
nu s-a întâmplat nimic

de acum ştii
în colţul din drepta
între ecran şi oglindă
jilţul din piele rezistentă de camilă
se lansează o carte
auditorul
scaunele

am plecat
în urma mea
anghelina

Constanţa, 22 iunie, 2012


 ************************************

lema gestului
(în regata de mâine)



sub cheia pendulului
pas desculţ prin stropi de rouă
s-a atins de Infinit

de aici te las pe tine
să baţi şaua calului

replicile-au venit libere
accentul din umbră
gestul marelui alb

spune tu cum se-ntâmplase
în năvod să prinzi butucul
şi-n stupina cu butoiul
să rodească totuşi nucul

ghelasie-ghelasie
în povestea celor cinci pânze
visul tău s-a împlinit

schimbând între ele
restul şi limita
afli trucul vrăjitorului
urcând în drezină




Constanţa, 30 iunie, 2012

************************

isihie nu doarme (ghelasie-ghelasie)
Ioan-Mircea Popovici
[02.Jul.12 03:58]


cheia-i în jocul secund
dintre tăceri
ziceri şi
nodurile năvodului


ghelasie-ghelasie
când ai apă pentru nuferi
din fericirea asta
suferi

şi-n stupina cu butoiul
să rodească totuşi nucul
ghelasie-ghelasie”

uită-te-n calendar
şi vezi că-i 2 julie
isihie nu doarme

"I was just thinking"

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14010219/lema_gestului

*************************************


din cvintetul acesta
(la aniversarea Canoanelor Vuza)



1. de la fereastra mea
Infinitul se vede aproape

clipa lungă
stă să facă-n mine luncă

de jur împrejur
un nou contur
pentru tiparul tău de fumător de pipă

un pescăruş ciudat
într-o singură aripă
zboară
a doua oară

mai tac
sau zic
şi din nimic
chiar creşte pipirig
din floarea lui
o păpădie cu pălărie
face umbră lui i
şi ţie

talanţii tăi sunt peste o mie

2. izvoru-şi face o cărare
pe care tu
precum un zeu
cobori spre muritorul Eu
sămânţa bobului de grâu

3. cred că tu eşti cel mai adevărat interlocutor
şi mai stabil
ai introdus proprietăţile de permanenţă
ai descoperit tainele portativului
introducând celebrele-ţi canoane
care-ţi poartă numele
unde cântecul s-a oprit
pe partitură

tu ştii mai bine ca ceilalţi
că sunt poet în ştiinţă
că-n ordinea mea
e loc de hazard
pe rol secund

4. te las puţin singur
ajungi la râu
apoi la fluviu
şi când se simte Infinitul
o deltă-ţi faci
şi curgi încet
iar când ai apă pentru nuferi
în împlinirea asta
suferi

5. Pe diferite paliere, cu miraculoase întâlniri, în vecinătatea conului pozitiv, matematic, am găsit corespondentul poetic între “unu”, “multiplu” şi “fracţie”, iar cu sămânţa unităţii imaginare, am dat drumul la bila albastră-ntr-o permanenţă în care Voiajul continuă. Portativul, cântecul şi lătratul de câine sunt vectorii unui spaţiu în care din dragostea ţărmului cu insula din vecinătate s-a născut peninsularul Tymp, rodador.



Constanţa, 3 julie, 2012-07-03
(Scrisori de Julie
accentul de azi http://www.perspectivesofnewmusic.org/Rahn.pdf)


 ****************************************

 cu pânze albe
(din şah cu hazardul)



mandatul abuziv al hazardului
pe y-grecul verde
în ochiul nucului
acum

drojdia-i la cazan
vinul s-a oprit din fierbere
niciodată n-a fost aşa clar
punctul final
azi

între flori galbene
la marginea Infinitului
porumbelul albastru
aşteaptă

Constanţa, 6 julie, 2012
(17:34)

****************************

***************************

niciodată n-a fost aşa clar
Ioan-Mircea Popovici
[07.Jul.12 18:53]
primul vers

"mandatul abuziv al hazardului"

(cu binecuvântarea lui epictet şi astion
din halmiris si capidava)
e istmul
din scrisoarea de ieri
adusa de porumbelul albastru

"minciunile dezinformării

isteriile pe teme false

mandatul abuziv al hazardului

sunt în punctul final"

trecând în sărbătoarea de mâine
vorba lui isihie
"cu înţelepciune
să luăm aminte"


 *************************************

 la o ţigară
(am stat de vorbă)



de ziua de naştere a fiului meu
am stat de vorbă
la o ţigară
cu Dumnezeu

albastrul cerului
a picurat
într-o lacrimă




Histria, 8 julie, 2012


 *************************************

 vorbire-ntre pietre
(din casa cu fotografii şi pontice)



le luasem
sa ţi le dau
la prima întâlnire

acum stau de vorbă-n buzunarul meu de hoinar

curând îşi vor găsi locul
în jocul de şah
pe rogojină

merg mai departe cu rostogolirea de azi

ce-ţi trimit
e din izvorul zilei

aşa că
dacă ţi-a susurat a gând
ori a cântec
cu bucurie
să fie

1. când scriu
o fac din prietenie
ca o vorbire cu Dumnezeu
cu un necunoscut
un prieten
un cal
sau un câine

rareori
mai stau de vorbă cu marea
sau cu livada mea

2. ce iubire poate să-ţi fie mai plină de adevăr
decât iubirea de locurile-n care împlineşti
un destin

eu n-aş putea trăi fără ţărmul meu
fără răsăriturile lui

şi dacă un om simplu
iubeşte aşa lucruri
îţi dai seama
câtă iubire se strânge-ntr-o inimă de rege

iubirea mea-i strânsă-ntr-o mie de iubiri
iubirea Lui bate spre Infinit

3. din cele bune
şi de folos sufletelor
nu uita
în toate să fie
şi-un pic de bucurie

fereastra de azi s-a deschis
spre-o zicere-n ipoteze din vis

dacă ne-am întâlni pe o plajă
şi-ar fi multă lume în jur
am trece unul pe lângă celălalt
ca şi când
celălalt n-ar exista

numai că
s-a întâmplat ca acum
să fim doar noi

eu
culegând scoici
tu
scriind o scrisoare

din tăcere-n tăcere
am ajuns într-o mare
îngăduit să mă joc cu valurile
încercându-mă-n repetate rânduri
la salvarea de oameni
de fiecare dată
ramura vestitorului
m-a ajutat
şi-am salvat

de ani buni
sunt salvamar de julie
şi fotograf de august
anul acesta-i un pic altfel
din cauza evenimentelor
care se precipită
să ne tot fie
nod dinspre
atunci cu acum

4. pentru că niciodată şi întotdeauna
se leagă aşa de bine de Zero şi Infinit
m-am gândit să dau frâu liber calului
să văd cum îşi alege el
drumul

5. ştiu
ceasul acela nu l-ai lăsat pentru mine
tocmai de aceea mă bucur
că-n el
am găsit o clipă
mai lungă decât o zi de vară

azi e o zi specială
în care
necunoscutul din mine
trecea pe-o cărare
spre mare

e prima oară
când s-a oprit la măslinul meu sălbatec
şi ne-am salutat

în rest
bucurie
şi sănătate
să fie

6. îmi place să fiu precum pietrele
pe care trecătorii calcă
şi după o perioadă
unul din ei
cel mai potrivit
să culeagă piatra de jos
şi să o ţină-n vitrină
cu lucrurile de preţ
nu pentru că ar costa multe parale
ci doar aşa
pentru că acel lucru nu costă nimic
decât bucuria de-a fi
acolo unde părea
că nu e nimic

şi totuşi
nimicul acela
era un adevărat spic

7. fumătorul de pipă
vă salută
din arhipelagul
în care
pe-o insulă
există o cărare
coborâtoare
spre mare adâncime
de unde se văd delfinii
jucându-se
printre pietrele cormoranului

în livada darurilor
la sălcii
zilele astea-i nunta vrăbiilor
curând va mai fi o nuntă

e vremea secerişului
când apele crişului
curg leneşe
peste stogurile cu cânepă
unde se ascund somnii
şi linul
se adună seninul
cu cerul înstelat

tu
alpheu
dor de izvoare
torci un caier
dintr-o lână
care-i dintr-un mit cu tine
cu cărările alpine
ce coboară-ncet
încet

Constanţa, 12-17 julie, 2012
(în fotografie - ceasul din catedrala verde - )


***********************************

din dor rebel
(crezând în lumea cea mai bună)

se plimbă Infinitu-n mine
ca cerşetorul într-o gară
cerşind un fum
dintr-o ţigară

L-am întâlnit azi
prima oară
trecea pe Tomis
cu o cioară
ce cârâia a cânt de vară
pe umărul Lui stâng
cu inima plângând
râzând

curând
voi fi şi eu ca El
învăţătorul cel rebel
sătul de hoţi
şi de minciună
crezând în lumea cea mai bună
aici-acum
rodind sălbatec
cu calul meu mâncând jăratec

luaţi de val
interior
era pe cerul meu
un nor
........
..............
...................

Constanţa, 23 julie, 2012


 ***************************************



****************************

să ajungă la tine
(cu gândul călare)

m-am atins de corzile sufletului
cu gândul călare
pe inorog

credeam că-i doar o iluzie
dar corzile
au început să cânte
un cântec cu vorbe adevărate
bătute de vânt
împrăştiate

pe ţărmul înalt
cu cărare
coborândă peninsular
spre un hotar
al hotărârilor mari
un copil înalţă un zmeu

în coada zmeului
mi-am adus aminte că
omul uceniceşte la propriul Eu
ca şi cum sau
ca şi când
ar sluji
la insuşi Dumnezeu

de jur împrejur
formele-şi prind contur singure
boul iese la arat
pe muntele ararat
izvoare limpezi de viaţă şi lumină
cu singura vină
insetarea

din rostogolire pe linia vieţii
clipa gândului liber
a luat foc
tu ai alunecat pe scară
şi astfel te-ai născut prematur

o mie de iubiri
au legat prietenie
să fie

să fie într-un ceas bun
acum

tu lasă ferestrele deschise
să ajungă la tine
cântecul

Constanţa, 25 julie, 2012


**********************************************



***********************************

cu cuţitul de fagure
(dintr-un strigăt de rugăciune)

de când l-am cunoscut pe Cormoranu
toţi prietenii mei
sunt cormorani

azi l-am găsit
căzut în genunchi
rugându-se
între pietre
la casino

cu braţele ridicate spre cer
striga
ce m-ai învăţat Tată
şi ce-am reuşit eu

între primele amintiri
tata mă învăţase să încalţ stângu-n stângu
apoi să fac noduri la şireturi
şi-n cele din urmă
m-a învăţat să fac nod cu Dumnezeu

asta făcea Cormoranul acum
iar eu
cu cuţitul de fagure
rădeam căsuţele trântorilor
în stupina lui Isihie


Constanţa, 27 julie, 2012
(de Sfântul Pantelimon)



 ***************************************



*******************************

 călătoria pinguinului a luat sfârşit
(calul a nechezat de trei ori)

aşa a fost să fie
călătoria pinguinului a luat sfârşit
din oul ocrotit şi rostogolit
a ieşit un pui
ceasul solar a rămas fără umbră
calul a nechezat de trei ori
în zori
fântânile au secat de jur împrejur
la răscruce
cete de paparude imploră ploaia
flaşnetarul cu papagal îmbie trecătorii
“între atâtea necâştigătoare
trebuie să fie unul mare”

în cuibul din nuc
pentru prima oară
din oul de turturică
a apărut un cuc
Fecioara a născut Fiul
apele fluviului
s-au limpezit în mare
curgând de acum spre izvoare
pe insula meeea e soare
lătratul câinelui te cheamă acasă
iedera a acoperit zidul alb
în uşa din mijlocul plajei
floarea roşie
fluturele
şi-o pană de cormorană

frate
ce-ai spune
ultimul cuvânt

Constanţa, 28 julie, 2012





 ******************************************

fluierând în solz de peşte
(limpezind apele mele)  

ca un motto-n ceas de taină
iau un vers şi-l cânt cum zic
lăsând umbra înserării
să umbrească un nimic

“voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic”

şi acum
când cânt în dodii
trec prin visul de poet
fluierând în solz de peşte
pe Regina Libertăţii
o aştept
“aşezată-n tron de aur
şi domnind trei lumi rebele”
ea-mi vorbeşte dintre stele
limpezind apele mele
ce mai ieri
topeau confuzii
de pe scara cu iluzii

ce zici tu
să las să treacă
o hoţie peste treaptă
eu mai cred încă-ntr-o lume
care-şi va hrăni dreptatea
cu puterea din iubire
dintr-un vis cu
fericire

Constanţa, 31 julie, 2012
(azi ne aducem aminte)

******************************



****************************

limpezind apele mele
Ioan-Mircea Popovici
[08.Aug.12 08:31]

“şi acum
când cânt în dodii
trec prin visul de poet
fluierând în solz de peşte
pe Regina Libertăţii
o aştept”

vorbele-s de acum la ruletă
roata se învârte
bila roşie sare pe pătrăţele
pocniturile zimţilor
pe lamelă
tot mai rare

s-a făcut destulă lumină
mai multă
încă nu suportă orbitele
obişnuite cu întunericul

cântecul s-a întâlnit cu gândul cororanei

“ din era şmecherilor
când legile devin strigătoare la cer de nedrepte
când statul se preface vrăjmaşul unei părţi a naţiunii
când violenţa şi persecuţiile sunt oficializate...”

mă voi întoarce
la nunta adelei
spre sfârşitul verii
înainte de festivalul berii

până atunci
lucrurile se vor limpezi

atenţie la ghilimele

"eu cu mine şi cu noi
ne-mpărţim perfect
la unu.

totul până la capăt
fără ezitări
şi în singurătate
perfectă"

sunt versurile lui george
din portretul de ieri
care se intinde-n azi
în mâine
până se vor împlini
cele bune şi de folos


 ***********************************

tu ai prins răsăritul pe muntele fuji
(între cei care da şi alţii care nu)  

uită-te ce de zburătoare
trec peste azi




uşi deschise
înspre casa pescarului
pe plajă

ca o părere
o bătaie-n fereastră-mi duce gândul
între cei care da şi alţii care nu

tu eşti singurul da
care-ai văzut răsăritul
de pe muntele fuji

înainte de-a veni ele
întrebările
mi-ai scris

“a fost experienţa vieţii mele… la ora 21:30
am început să urcăm muntele
cu greu am ajuns
în vârf
pe la 3:30 dimineaţa

la început era cald
nu prea abrupt
dar ultimele 3 ore s-a pus un vânt rece
de-a trebuit să escaladăm bolovani încontinuu
când am ajuns în sfârşit pe vârf
am căzut amândoi laţi
întinşi pe piatra vulcanică

la altitudinea de 3776 metri
cel mai frumos cer din viaţa mea
l-am văzut aici
pe fuji
şi cea mai cumplită sete
……………………”
o pajură-şi deschide aripile
face ocolul norului
de parcă ar vrea
să se aşeze
pe ochiul de apă
al cerului

floarea roşie
acoperă zidul alb
ca o corabie-n flăcări

Constanţa, 6 august, 2012

("rămăseserăm fără apă şi ne crăpaseră buze de sete. mi-au dat lacrimile când am văzut autobuzul în staţie.
mă gândeam la apă fapt care mă facea să cobor fără oprire. vrb. cu dor de voi, Alex")

**************************
despre şi dinspre
Ioan-Mircea Popovici
[07.Aug.12 12:04]

"înainte de-a veni ele
întrebările

there is always time..."

restul se citeşte
în camera hărţilor

că rău ar fi
să ştii de la început

sfârşitul acţiunilor tale


 **********************************



*******************************

puncte-puncte
(şi-un vânat vinovat)  

s-a ridicat popândăul
în două lăbuţe
şi mi-a zâmbit
apoi a clipit
complicitar
semn de hotar

blink-blink-blink
clinchet de clopoţel
începuse cântecul
urmat de-un căţel
cu popândăul vânat
care închisese ochii
ca o îmbrăţişare strânsă
a orbitelor vinovate
de bucurie
...
puncte-puncte
de seară
mi-au adus aminte
de un căţel cuminte
care-a vânat
pentru mine

nu văzusem niciodată
un simpatic
atât de aproape
întotdeauna când mă apropiam
dispărea în
...
corbul şi orbul
au văzut mai bine
încercuirea nemărginirii
şi-a cuvintelor arse

Constanţa, 14 august, 2012


*************************

şi-a adus aminte
(la capătul digului)  
  

cu seceta
rămasă din vară
în culori ruginii
şi struguri foarte dulci
visul şi-a adus aminte

toamna e la început
gutuile-s încă în pârguire
teii au urme de încărunţire
doar ei
cormoranii
neschimbaţi

acolo
pe stabilopozi
la capătul digului
statornici

nu departe
o strălucire-n adânc
cormoranii o ştiu

Constanţa, 16 septembrie, 2012





 ******************************

în casa insularului(femeie cu pălărie...)
Ioan-Mircea Popovici
[17.Sep.12 14:34]

“toamna e la început
gutuile-s încă în pârguire”

a venit valul tău
pe ţărm
ariel de pace şi furtună
în aceeaşi clipă 
de caldă aşteptare 
un an
o zi întreagă
şi-o lună


în casa insularului/ s-a născut o lume/ pe şevalet/femeie cu pălărie/ şi cercel de scoică/





****************************************

***********************************

Doamne Iisuse
de Ioan Mircea Popovici

Doamne

între niciodată şi întotdeauna
cărarea lunii
uneori

zilele fluviului şi apa mării
mii de izvoare şi ploi
curgeri surori

în lumina Învierii
îngerul a strigat
în pragul mileniului
aici e altarul
Tympului
din cadranul solar

când gândurile veneau rare ca picăturile de ploaie de vară 
după ce ploaia s-a oprit şi cele mai norocoase au prelins pe câte o frunză mare
aveam şi eu vreme să mă recunosc în câte un gând şi să-l aşez într-un rând
pe prima treaptă de pe plaja sufletului

Iisuse


Constanţa, 21-22 august, 2011




*****************************



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu